Indonezia este cel de-al doilea exportator din lume al cafelei robusta însă țara ar putea deveni un importator de robusta în decurs de 10 ani. Consumul intern de cafea crește rapid, în timp ce producția totală stagnează.
Indonezia are de 3 ori mai mulți agricultori de cafea decât Vietnam, dar produce o treime din cantitatea de cafea a Vietnamului. Producția scăzută a fermierilor și natura extrem de fragmentată a acesteia fac ca programele semnificative de sustenabilitate să fie mult mai scumpe decât în Vietnam.
Se estimează că cel puțin 7% din exporturile de cafea din Indonezia sunt în prezent certificate sau verificate ca fiind „durabile”. Exportatorii au fost primii investitori în programele de sustenabilitate până în prezent. În cazul în care sectorul de cafea indoneziană își continuă cursul actual, exporturile scăzând semnificativ, eforturile de sustenabilitate sunt susceptibile de a atinge un nivel ridicat.
Menținerea poziției Indoneziei în calitate de exportator de frunte al cafelei robusta necesită o creștere a randamentelor mici. Există potențial de dublare a randamentelor pentru o jumătate de milion de fermieri, care ar genera câte 6 milioane de pungi robusta. Această viziune s-ar putea materializa până în 2023, dar necesită acțiuni imediate.
Vânzările durabile de cafea au crescut în Indonezia în ultimii ani. Până la sfârșitul anului 2012, se estimează că 7% din exporturile de cafea din Indonezia au fost certificate/verificate ca fiind durabile, puțin sub media globală.
În segmentul robusta, 5% din vânzările Indoneziei sunt certificate/verificate. Producția agricolă a Indoneziei era semnificativ mai mică în 2009 în comparație cu Vietnam. În Vietnam, dimensiunile fermelor sunt similare (aproximativ 1 hectar pe gospodărie), dar media randamentului este de peste trei ori mai mare decât cea a randamentului agricultorilor „activi” din Indonezia. Folosirea îngrășămintelor minime (atât organice, cât și anorganice, de ex. NPK) menține costurile de producție scăzute, dar lasă arborii de cafea fără suficienţi nutrienţi.
Potențialul productiv al Indoneziei reprezentat de stocul de arbori maturi a fost limitat în continuare de rata scăzută de adoptare a bunelor practici agricole, cum ar fi controlul integrat al dăunătorilor.
Se estimează că cererea mondială de cafea robusta va crește cu 15- 30 de milioane de saci în următorii 10 ani. Fără a se interveni, industria cafelei la nivel mondial ar putea experimenta o penurie semnificativă la aprovizionare. Indonezia reprezintă o oportunitate rentabilă pentru a stimula aprovizionarea globală. Cu investiţii adecvate, în următorii 10 ani, Indonezia ar putea genera aproximativ 6 milioane de saci de robusta – 20% până la 40% din creșterea cererii preconizată în întreaga lume.
