Se cunosc deja de multă vreme beneficiile cafelei asupra sănătății. Pe lângă capacitatea sa de a ne ține cu ochii larg deschiși în timpul zilei, cafeaua mai este și plină de antioxidanți care elimină radicalii liberi.
Recent, o echipă de cercetători de la Universitatea Illinois încearcă să determine dacă resturile rămase în urma prelucrării boabelor de cafea, pulpa și coaja, au proprietăți anti-inflamatorii. Ele ar putea fi atunci utilizate în lupta împotriva anumitor boli cronici, reducând deopotrivă cantitatea de deșeuri și impactul asupra mediului.
Acest studiu apărut în revista de specialitate Food and Chemical Toxicology își propune să determine și să evalueze potențialul inhibitor al extractelor pe bază de apă din cojile și pulpele boabelor de cafea. Mai mult, cercetătorii analizează efectul fenolilor conținuți în boabele de cafea asupra adipogenezei, disfuncției mitocondriale, inflamației asociată obezității, și rezistenței la insulină. În urma acestui studiu s-a constatat că extractele pe bază de apă din cojile boabelor de cafea, conținând compuși fenolici, au atenuat inflamația cauzată de grăsimile din celulele șoarecilor de laborator pe care s-au produs experiențele. Ba mai mult, extractele au contribuit la îmbunătățirea absorbției glucozei și a sensibilității la insulină.
Rezultatele studiului ar putea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi produse ca suplimentele alimentare, cu un conținut ridicat de compuși bioactivi derivați din cafea, care să prevină afecțiunile asociate obezității, cum ar fi bolile cardiovasculare, sindromul metabolic și diabetul zaharat de tip 2. Compușii bioactivi din diverse alimente au beneficii demonstrate în prevenirea bolilor cronice, a declarat profesorul Elvira Gonzalez de Mejia de la Universitatea Illinois. Dintre acestea, cojile boabelor de cafea, care sunt non-toxice, prezintă un interes ridicat tocmai datorită cantității foarte mari de antioxidanți. Pentru a ajunge la aceste rezultate, cercetătorii au urmărit două tipuri de celule: adipocitele, celulele de grăsime, și celulele implicate în răspunsul imun.
De asemenea s-a analizat efectul extractelor pe bază de apă asupra producției și metabolismului adipocitelor și asupra hormonilor adiacenți. Cercetătorii au testat compușii rezultați în urma combinării extractelor cu corespondentul fenolic în stare pură. Nu în ultimul rând s-a examinat efectul extractelor asupra căilor inflamatorii.
În cazul inflamației asociate obezității cele două tipuri de celule conlucrează. Ca urmare, acestea se blochează într-un ciclu sau o buclă, determinând o creștere a stresului oxidativ și afectând absorbția de glucoză. Intenția cercetătorilor este să desfacă bucla creată pentru a reduce sau chiar a elimina complet inflamația. În acest fel, absorbția de glucoză se va ameliora și va readuce la o stare sănătoasă celulele însărcinate cu producția de insulină. Din cele cinci fenolice pure extrase din cojile de cafea, acidul protocatehic și acidul galic au arătat efectul cel mai promițător. Acizii fenolici au blocat acumularea de grăsimi în țesuturile adipoase declanșând lipoliza, care este procesul de descompunere a grăsimilor. În afară de asta, au generat și adipocite „brune”, care acționează în arderea grăsimilor datorită numărului mai mare de mitocondrii. Totodată, acizii fenolici au redus factorii inflamatorii secretați de către celule, reducând riscul de interacțiune dintre aceste celule și celulele macrofage ori celulele implicate în răspunsul la inflamație. Deci, întreg procesul a ajutat la eliminarea inflamației și a stresului oxidativ.
Profesorul de Mejia a explicat cum în prezența acestor compuși se poate reduce inflamația, se poate reduce adipogeneza, se poate restrânge bucla care ține cele două tipuri de celule laolaltă, cauzând dezvoltarea unor compuși negativi care afectează întreg corpul.
Cercetătorii au subliniat faptul că descoperirea beneficiilor din cojile de cafea nu are doar o importanță aparte în domeniul medicinei, ci și în reducerea deșeurilor, măsură importanță de protecție a mediului.
Sursa: https://cutt.ly/qyq3h4h
Foto: Matt Chesin, Nousnou Iwasaki unsplash.com
